Ampicilină Atb 500 mg capsule N10

1. Ce este Ampicilină Atb 

Ampicilină ATB este un medicament antibacterian din grupa penicilinelor semisintetice cu spectru larg de acțiune. Substanța activă este ampicilina, un antibiotic bactericid care acționează prin inhibarea sintezei peretelui celular al bacteriilor sensibile, determinând distrugerea acestora.

Ampicilina este activă împotriva unui număr mare de bacterii Gram-pozitive și Gram-negative implicate în apariția diferitelor infecții. Totuși, anumite bacterii produc enzime numite beta-lactamaze (penicilinaze), care pot inactiva ampicilina și îi pot reduce eficacitatea.

Ampicilină ATB este utilizată exclusiv pentru tratamentul infecțiilor bacteriene și nu este eficientă împotriva infecțiilor virale, precum răceala sau gripa. Pentru obținerea unui rezultat terapeutic optim este important ca tratamentul să fie urmat conform recomandării medicului și să nu fie întrerupt înainte de terminarea curei, chiar dacă simptomele dispar mai devreme.

Medicamentul este disponibil sub formă de capsule care conțin 500 mg ampicilină.

2. Pentru ce se utilizează Ampicilină Atb

Ampicilină ATB este indicată pentru tratamentul infecțiilor produse de bacterii sensibile la ampicilină.

Medicamentul este utilizat în infecțiile tractului respirator superior, inclusiv amigdalită, faringită, sinuzită și otită medie, precum și în infecțiile tractului respirator inferior, cum sunt bronșita bacteriană și pneumonia.

Ampicilină ATB este indicată și în tratamentul infecțiilor tractului urinar, inclusiv cistită, uretrită și pielonefrită.

Poate fi utilizată în infecțiile tractului gastrointestinal și ale căilor biliare, în infecțiile pielii și țesuturilor moi, în infecțiile ginecologice și în anumite infecții stomatologice produse de bacterii sensibile.

În unele cazuri, medicamentul poate fi utilizat și în tratamentul altor infecții bacteriene, conform recomandării medicului și rezultatelor testelor de sensibilitate bacteriană.

Prin eliminarea bacteriilor responsabile de infecție, Ampicilină ATB contribuie la reducerea inflamației, ameliorarea simptomelor și vindecarea procesului infecțios.

3. Contraindicații 

Ampicilină ATB este contraindicată pacienților cu hipersensibilitate la ampicilină, la alte antibiotice din grupa penicilinelor sau la oricare dintre excipienții medicamentului.

Nu trebuie administrată persoanelor care au prezentat anterior reacții alergice severe la antibiotice beta-lactamice, inclusiv cefalosporine, carbapeneme sau monobactami.

Administrarea este contraindicată pacienților cu mononucleoză infecțioasă și leucemie limfatică, deoarece utilizarea ampicilinei în aceste afecțiuni este asociată cu apariția frecventă a erupțiilor cutanate.

La pacienții cu insuficiență renală este necesară ajustarea dozelor și prelungirea intervalului dintre administrări, deoarece eliminarea medicamentului este încetinită.

Capsulele de 500 mg sunt recomandate, în general, adulților și copiilor care pot înghiți această formă farmaceutică și la care doza este adecvată. Pentru copiii mici sunt preferate suspensiile orale, care permit ajustarea precisă a dozei în funcție de greutatea corporală.

În timpul sarcinii, Ampicilină ATB poate fi administrată numai dacă medicul consideră că beneficiile tratamentului depășesc riscurile potențiale pentru făt. Datele disponibile nu au evidențiat efecte teratogene semnificative.

Ampicilina se excretă în laptele matern în cantități mici. În perioada de alăptare medicamentul poate fi utilizat la recomandarea medicului, însă sugarul trebuie supravegheat pentru apariția diareei, candidozei sau reacțiilor alergice.

La pacienții cu diabet zaharat nu există contraindicații specifice. Totuși, tratamentul cu ampicilină poate influența rezultatele unor metode de determinare a glucozei în urină și este recomandat ca pacientul să informeze medicul despre tratamentul urmat.

4. Ampicilină Atb cu alte medicamente

Înainte de începerea tratamentului este recomandat ca medicul să fie informat despre toate medicamentele administrate.

Administrarea concomitentă cu probenecid reduce eliminarea ampicilinei prin rinichi și determină creșterea concentrației acesteia în sânge.

Alopurinolul administrat împreună cu ampicilina poate crește riscul apariției erupțiilor cutanate.

Ampicilina poate modifica efectul anticoagulantelor orale, precum warfarina și acenocumarolul, motiv pentru care poate fi necesară monitorizarea parametrilor de coagulare.

Antibioticele bacteriostatice, precum tetraciclinele, macrolidele, cloramfenicolul sau sulfonamidele, pot reduce eficacitatea bactericidă a ampicilinei atunci când sunt administrate concomitent.

Administrarea împreună cu metotrexat poate determina creșterea toxicității acestuia prin reducerea eliminării sale.

Ampicilina poate reduce eficacitatea contraceptivelor orale, fiind recomandată utilizarea unei metode contraceptive suplimentare pe durata tratamentului.

Antiacidele, absorbantele intestinale și unele laxative pot reduce absorbția ampicilinei și este recomandată respectarea unui interval de timp între administrarea acestora și administrarea antibioticului.

Pentru absorbție optimă, Ampicilină ATB se administrează cu aproximativ 30 de minute înainte de masă sau la 2 ore după masă.

5. Doze și mod de administrare 

Ampicilină ATB se administrează oral, preferabil cu 30 de minute înainte de masă sau la 2 ore după masă, împreună cu o cantitate suficientă de apă.

Capsulele trebuie înghițite întregi, fără a fi mestecate.

La adulți, doza uzuală este de 250–500 mg administrate la fiecare 6 ore.

În infecțiile de severitate moderată se administrează, de regulă, o capsulă de 500 mg de patru ori pe zi.

În infecțiile severe, medicul poate crește doza până la 4 g pe zi, administrată în prize divizate.

Durata tratamentului depinde de localizarea și severitatea infecției și este stabilită de medic. După dispariția simptomelor, tratamentul trebuie continuat încă 48–72 de ore, iar în infecțiile streptococice durata minimă recomandată este de 10 zile, pentru prevenirea complicațiilor.

La pacienții cu insuficiență renală poate fi necesară reducerea dozelor sau creșterea intervalului dintre administrări.

Dacă o doză a fost omisă, aceasta trebuie administrată imediat ce pacientul își amintește, fără a administra o doză dublă pentru compensare.

În caz de supradozaj pot apărea greață, vărsături, diaree, tulburări hidroelectrolitice și, în cazuri severe, convulsii, în special la pacienții cu insuficiență renală.

6. Reacții adverse posibile

Cele mai frecvente reacții adverse sunt greața, vărsăturile, diareea, durerile abdominale și disconfortul digestiv.

Pot apărea candidoză orală sau vaginală ca urmare a modificării florei bacteriene normale.

Uneori apar erupții cutanate, prurit, urticarie și alte reacții alergice.

În cazuri rare pot apărea reacții alergice severe, inclusiv șoc anafilactic, angioedem, sindrom Stevens-Johnson și necroliză epidermică toxică.

În timpul tratamentului pot fi observate modificări ale funcției hepatice, creșteri ale valorilor enzimelor hepatice, hepatită sau icter colestatic.

Foarte rar au fost raportate modificări hematologice, inclusiv leucopenie, neutropenie, trombocitopenie și anemie hemolitică.

Administrarea prelungită poate favoriza dezvoltarea suprainfecțiilor cu bacterii sau fungi rezistenți.

În cazul apariției diareei severe și persistente, reacțiilor alergice sau erupțiilor cutanate extinse, tratamentul trebuie întrerupt imediat și este necesară consultarea medicului.

7. Condiții de păstrare

Ampicilină ATB trebuie păstrată la temperaturi de maximum 25°C, în ambalajul original, ferită de lumină și umiditate.

Medicamentul trebuie păstrat într-un loc inaccesibil copiilor.

Nu utilizați produsul după data de expirare înscrisă pe ambalaj.