Artoxan pulbere + solvent pentru prepararea soluției injectabile 20 mg N3 + 2 ml N3

1. Ce este Lidocain

Artoxan conţine ca substanţă activă tenoxicam. Acesta aparţine grupului de medicamente numite antiinflamatoare nesteroidiene (AINS).

2. Pentru ce se utilizează Lidocain

Artoxan este indicat în ameliorarea durerii şi inflamaţiei în osteoartrita şi artrita reumatoidă. Deasemenea, este indicat pentru tratamentul pe termen scurt al tulburărilor musculo-scheletice acute, incluzând entorse, luxaţii sau alte leziuni ale ţesutului conjunctiv moale. Tenoxicam poate fi
utilizat în administrare intramusculară și intravenoasă la pacienţii cărora nu li se poate administra tenoxicam pe cale orală.

3. Contraindicații

NU luaţi Artoxan
 dacă sunteţi alergic la tenoxicam sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la punctul 6);
 dacă aveţi sau aţi avut boli de stomac sau intestin, de exemplu ulcer peptic, sângerare la nivelul stomacului sau inflamaţie severă a mucoasei stomacului;
 dacă aţi avut respiraţie şuierătoare (astm bronşic), febra fânului, orice umflături la nivelul gurii sau buzelor (edem angioneurotic) sau eritem cutanat (urticarie) după ce aţi luat acid acetilsalicilic (aspirină) sau alte medicamente antiinflamatoarea nestiroidiene.
Atenţionări şi precauţii
Verificaţi împreună cu medicul sau farmacistul dumneavoastră înainte de a lua Artoxan dacă vreuna dintre următoarele sunt valabile în cazul dumneavoastră:
 dacă aţi avut vreo inflamaţie ale stomacului (gastrită) sau afecţiuni ce determină inflamaţia intestinului;
 dacă aveţi volumul sângelui scăzut (cauzat de o sângerare);
 dacă aveţi valori crescute ale zahărului în sânge (diabet zaharat);
 dacă aveţi boli de inimă, ficat sau rinichi;
 dacă aveţi tensiune crescută (hipertensiune arterială);
 aveţi sau aţi avut astm bronșic (respiraţie şuierătoare);
 dacă aveţi probleme de coagulare a sângelui;
 sunteţi o persoană vârstnică.
Dacă în timpul tratamentului cu Artoxan apar tulburări ale vederii se recomandă să efectuați un examen oftalmologic.
La administrarea de Artoxan au fost raportate erupții cutanate (sindromul Stevens-Johnson, necroliză epidermică toxică) care pot pune viața în pericol, iniţial sub forma de înroşire progresivă a pielii deseori cu băşicuţe sau a apariţiei pe corp de pete circulare cu vezicule centrale.
Dacă concentrațiile plasmatice de albumină scad semnificativ (de exemplu în sindromul nefrotic) sau cresc cocentrațiile de bilirubină în timpul tratamentului cu Artoxan, medicul dumneavoastră va trebui să monitorizeze evoluţia stării dumneavoastră pe durata tratamentului.
Artoxan poate masca simptomele unei infecţii. Dacă aveţi impresia că aţi putea avea o infecţie, trebuie să vă adresaţi medicului dumneavoastră.
Administrarea tenoxicamului poate să afecteze fertilitatea femeilor şi nu se recomandă femeilor care doresc să rămână gravide. Dacă oricare din cele de mai sus sunt valabile în cazul dumneavoastră, sau dacă nu sunteţi sigur, discutaţi cu medicul dumneavoastră sau farmacistul înainte de a lua Artoxan.

4. Lidocain cu alte medicamente

Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre medicamentele eliberate fără prescripţie medicală.
În special, spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi:
 Antiacide (folosite pentru tratarea unor probleme cu digestia şi stomacul);
 Medicamente care stopează coagularea sângelui cum ar fi warfarina, heparina sau clopidogrel, sau antiagregante plachetare cum ar fi aspirina în doze mici, ticlopidina, sulfinpirazonul, dipiridamolul;
 Antidiabetice orale (glibornurida, glibenclamida și tolbutamida);
 Un inhibitor al enzimei de conversie al angiotensinei (IECA) sau oricare alt medicament pentru tensiune arterială crescută cum ar fi cilazapril, enalapril sau propanolol;
 Un diuretic (medicamente folosite pentru eliminarea apei în exces din organism) pentru tensiune arterial crescută, cum este furosemidul;
 Ciclosporina (recomandate la pacienţii care au primit un transplant de organ);
 Un antibiotic chinolonic (pentru tratamentul infecţiilor) cum ar fi ciprofloxacina sau moxifloxacina;
 Alte AINS, cum ar fi aspirina, ibuprofenul sau diclofenacul;
 Litiu (pentru probleme de sănătate mentală);
 Metotrexat (utilizat pentru a trata probleme de piele, artrite sau cancere);
 Mifepristona (folosită la sfârşitul sarcinii sau pentru a induce travaliul când fătul este mort);
 Un corticosteroid (pentru tratarea alergiilor şi inflamaţiilor) cum este hidrocortizonul, prednisolonul şi dexametazona;
 Aminoglicozide (medicamente împotriva anumitor tipuri de bacterii);
 Probenecid (pentru tratamentul gutei).

5. Doze și mod de administrare

Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Adulţi
Doza de Artoxan variază de la un pacient la altul. Medicul dumneavoastră va decide doza de medicament, în funcție de vârsta dumneavoastră și cât de bine răspundeţi la medicament.
Modul şi calea de administrare
Artoxan este administrat în venă sau mușchi prin injectare de către medical dumneavoastră. În cazurile în care este nevoie, tratamentul se începe cu o doză de 20 mg zilnic administrată pe cale intravenoasă sau intramusculară timp de 1-2 zile care apoi se va continua pe cale orală (cu
comprimate).
Copii
Artoxan nu este recomandat pentru utilizare la copii.
Persoanele în vârstă şi cele cu probleme ale ficatului şi rinichilor
Dozele de Artoxan sunt aceleași pentru pacienții cu ciroză a ficatului, insuficiență renală și pentru persoanele în vârstă care au osteoartrită sau artrită reumatoidă. Medicul dumneavoastră va decide doza dumneavoastră.
Dacă luaţi mai mult Artoxan decât trebuie
Deoarece Artoxan va fi administrat de către un medic sau o asistentă medicală, este puțin probabil că va fi administrat prea puţin sau prea mult. Cu toate acestea, dacă aveți această problemă, vă rugăm să contactați medicul sau asistenta. Dacă credeți că ați utilizat prea mult Artoxan decât trebuie, discutați cu un medic sau farmacist.
Dacă uitaţi să luaţi Artoxan
Vor fi luate măsurile de precauție necesare, deoarece Artoxan va fi administrat de către un medic sau o asistentă medicală. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

6. Reacții adverse posibile

Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Dacă aveți oricare dintre următoarele, opriți utilizarea Artoxan și spuneți imediat medicului dumneavoastră sau contactați departamentul de urgenţă a celui mai apropiat spital. Întrerupeţi administrarea acestui medicament şi adresaţi-vă imediat unui medic dacă observaţi oricare dintre următoarele reacţii adverse foarte grave (frecvența de apariție –
frecvente, mai puțin frecvente, foarte rare, cu frecvenţă necunoscută):
Frecvente (observate la 1 până la 10 din 100 pacienţi)
 dispepsie, greaţă, durere și disconfort abdominal, constipaţie, diaree, flatulenţă, digestie îngreunată, discomfort în regiunea epigastrică, stomatită, anorexie (lipsa poftei de mâncare).
Rare (observate la 1 până la 10 din 10000 pacienţi)
 posibilitatea agravării insuficienţei cardiace congestive la pacienţii în vârstă sau la cei cu funcţia cardiacă compromisă, palpitaţii şi respirație grea;
 somnolenţă, insomnie, depresie, nervozitate, indispoziţie, vise perturbate, confuzie mintală, parestezii, vertij;
 reacţii alergice nespecifice şi anafilaxie;
 astm, agravarea astmului, bronhospasm;
 erupţie, angioedem, prurit;
 modificări ale unghiilor, alopecie, eritem, urticarie şi reacţii de fotosensibilitate;
 reacţii veziculo-bulboase şi vasculită;
 sindroamul Lyell şi sindromul Stevens-Johnson;
 creşterea ureei din sânge sau a creatininei;
 scăderi ale hemoglobinei, nelegate de o sângerare gastrointestinală;
 anemie, anemie aplastică, anemie hemolitică, trombocitopenie şi purpură nontrombocitopenică, leucopenie şi eozinofilie;
 agranulocitoză (scăderea numărului de globule albe);
 hemoragie nazală;
 enzimele ficatului crescute;
 hepatită, icter;
 scăderea sau creşterea în greutate şi hiperglicemie;
 edem periorbital, tulburări ale vederii şi iritaţii oculare;
 sensație de zgomot în urechi;
 nefrita interstiţială, sindromul nefrotic, insuficienţa renală.
Mai puţin frecvente (observate la 1 până la 10 din 1000 pacienţi)
 risc de ulcer peptic şi de sângerare gastrointestinal.
Au fost raportate cazuri izolate de infertilitate la femei la care s-au administrat medicamente antiinflamatoare, incluzând și tenoxicam.

7. Condiții de păstrare

Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
A se păstra la temperaturi sub 25 ºC.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie şi blister după „EXP”. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective. Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.