Desefin IM 1000mg pulb+solv./sol.inj. N1+3.5ml N1

1. Ce este Desefin 

Desefin este un antibiotic care se administrează adulţilor şi copiilor (inclusiv nou-născuţilor). Acesta acţionează prin distrugerea bacteriei care determină apariţia infecţiei. Acest medicament aparţine unui grup de medicamente denumite cefalosporine.

2. Pentru ce se utilizează Desefin 

Desefin este indicat pentru tratamentul infecţiilor:

• de la nivelul creierului (meningită);

• plămânilor;

• urechii medii;

• de la nivelul abdomenului sau peretelui abdominal (peritonită);

• tractului urinar şi rinichilor;

• de la nivelul oaselor şi articulaţiilor;

• pielii şi ţesuturilor moi;

• din sânge;

• de la nivelul inimii.

Acesta poate fi administrat:

• pentru tratamentul anumitor infecţii cu transmitere sexuală (gonoree şi sifilis);

• pentru tratamentul pacienţilor cu un număr

(neutropenie) care au febra din cauza unei i

• pentru tratamentul pacienţilor adulţi cu inf cronică;

• pentru tratamentul bolii Lyme (cauzată de înţepătura de căpuşă) la adulţi şi la copii, inclusiv la nou-născuţi cu vârsta de peste 15 zile;

• pentru a preveni infecţiile care pot apărea îh timpul intervenţiilor chirurgicale.

3. Contraindicații

• Sunteţi alergic la ceftriaxonă sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6).

• Aţi avut o reacţie alergică bruscă sau severă la penicilină sau la antibiotice asemănătoare (precum cefalosporine, carbapeneme sau monobactami). Semnele includ umflarea bruscă a gâtului sau feţei, care poate determina dificultate la respiraţie sau la înghiţire, umflarea bruscă a mâinilor, picioarelor şi gleznelor, precum şi o erupţie severă pe piele, care se extinde rapid.

• Sunteţi alergic la lidocaină şi vi se administrează Desefin sub formă de injecţie la nivelul unui muşchi.

Desefin nu trebuie administrat la nou-născuţi dacă:

• Nou-născutul este prematur.

• Nou-născutul (până la vârsta de 28 zile) are anumite tulburări ale sângelui sau icter (îngălbenirea pielii sau a albului ochilor) sau i s-a administrat într-una din vene un medicament care conţine calciu.

4. Desefin cu alte medicamente

Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luaţi orice alte medicamente.

Spuneţi în mod special medicului dumneavoastră sau asistentei medicale dacă utilizaţi oricare dintre următoarele medicamente:

• un tip de antibiotic numit aminoalicozidă;

• un antibiotic numit cloramfenicol (utilizat pentru tratamentul infecţiilor, în special infecţii ale ochilor).

5. Doze și mod de administrare

Desefin se administrează de obicei de către un medic sau o asistentă medicală. Acesta poate fi administrat prin injecţie direct într-una din vene sau într-un muşchi. Desefin este reconstituit de către medic, farmacist sau asistenta medicală şi nu va fi amestecat sau administrat în acelaşi timp cu medicamente injectabile care conţin calciu.

Doza uzuală

Dacă încetaţi să utilizaţi Desefin

Nu încetaţi să utilizaţi Desefin decât dacă medicul dumeavoastră vă spune acest lucru. Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la utilizarea acestui medicament, întrebaţi-l pe medicul dumneavoastră sau pe asistenta medicală.

6. Reacții adverse posibile

Ca toate medicamentele, Desefin poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

Următoarele reacţii adverse pot apărea după administrarea acestui medicament:

Reacţii alergice severe (cu frecvenţă necunoscută, care nu poate fi estimată din datele disponibile)

Dacă aveţi o reacţie alergică severă, adresaţi-vă imediat unui medic.

Semnele'pot include:

• umflare bruscă a gâtului, feţei, buzelor sau a gurii. Aceasta poate determina dificultăţi la înghiţire sau la respiraţie;

• umflare bruscă a mâinilor, picioarelor sau gleznelor.

Erupţii severe pe piele (cu frecvenţă necunoscută, care nu poate fi estimată din datele disponibile)

Dacă aveţi o erupţie severă pe piele, adresaţi-vă imediat unui medic.

• semnele pot include o erupţie severă pe piele, care se extinde rapid, cu băşici sau cu exfolierea pielii şi posibile băşici la nivelul gurii.

Alte reacţii adverse posibile:

Frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane)

• Modificări ale celulelor albe ale sângelui (cum sunt scăderea numărului de leucocite şi creşterea numărului de euzinofile) şi ale plachetelor (scădere a numărului de trombocite).

• Scaune moi sau diaree.

• Modificări ale rezultatelor testelor de sânge pentru funcţiile ficatului.

• Erupţie pe piele.

Mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 de persoane)

• Infecţii cauzate de ciuperci (de exemplu candidoză bucală).

• O scădere a numărului de celule albe ale sângelui (granulocitopenie).

• Scădere a numărului de celule roşii ale sângelui (anemie).

• Probleme de coagulare a sângelui. Semnele pot include apariţia cu uşurinţă a vânătăilor, durere şi umflare a articulaţiilor.

• Durere de cap.

• Ameţeli.

• Stare sau senzaţie de rău.

• Prurit (mâncărime).

• Durere la locul de injectare.

• Temperatură mare (febră).

• Rezultat anormal al testării funcţiei rinichilor (creştere a creatininei din sânge).

Rare (pot afecta până la 1 din 1000 de persoane)

• Inflamaţia intestinului gros (colon). Semnele includ diaree, de obicei însoţită de sângerare şi mucus, durere de stomac şi febră.

• Dificultăţi ae respiraţie (bronhospasm).

• O erupţie la nivelul pielii (urticarie), în relief, care poate acoperi o mare parte din corpul dumneavoastră, însoţită de umflături şi senzaţie ae mâncărime.

• Prezenţa de sânge sau de zahăr în urină.

• Edem (acumulare de lichid).

• Tremurături.

Cu frecvenţă necunoscută (Frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile)

• O infecţie secundară care este posibil să nu răspundă la antibioticul prescris anterior.

•O formă de ^nemie în care celulele roşii ale sângelui sunt distruse (anemie hemolitică).

• Scădere severă a celulelor albe ale sângelui (agranulocitoză).

• Convulsii.

• Vertij (senzaţie de învârtire).

• Inflamaţie a pancreasului (pancreatită). Semnele includ durere severă de stomac, care se poate extinde până spre spate.

• Inflamaţie a mucoasei bucale (stomatită).

• Inflamaţie a limbii (glosită). Semnele includ umflare, roşeaţă şi durere a limbii.

• Afecţiune a vezicii biliare, care poate cauza durere, senzaţie sau stare de rău.

• O afecţiune neurologică care poate apărea la nou-născuţii cu icter sever (kernicter).

• Afecţiuni ale rinichilor determinate de depozitele de sare de calciu a ceftriaxonei. Durere la urinare său eliminarea unor cantităţi mici de urină.

• Rezultat falş-pozitiv al testului Coombs (un test pentru anumite tulburări ale sângelui).

• Rezultat falş-pozitiv al testului pentru galactozemie (o acumulare anormală a galactozei).

• Desefin poate interfera cu anume tipuri de teste pentru glucoză - vă rugăm verificaţi cu medicul dumneavoastră.

7. Condiții de păstrare

Nu lăsaţi acest! medicament la vederea şi îndemâna copiilor.

Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie după Exr. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.

A se păstra la temperaturi sub 25 °C, înambalajul original, pentru a fi protejat de lumină.

Se recomandă utilizarea soluţiei imediat după preparare. Soluţia poate fi utilizată timp de 6 ore dacă este păstrată la temperatura 25 °C şi/sau timp de 24 ore dacă este păstrată la 2-8

Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. întrebaţi farmacistul cuhri să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.