Diroton Plus capsule cu eliberate modif. 10mg/1,5mg N14x2

1. Ce este Diroton Plus

Diroton® Plus este un medicament combinat cu doză fixă de lisinopril și indapamidă.

Indapamidă

Este un derivat de sulfonamidă care conține un inel indolic. În ceea ce privește proprietățile farmacologice, indapamida este aproape de diureticele tiazidice, care inhibă reabsorbția ionilor de sodiu în segmentul cortical al ansei lui Henle.

Aceasta este însoțită de o creștere a excreției ionilor de sodiu, clorură și potasiu și, într-o măsură mai mică, a ionilor de magneziu, ceea ce duce la creșterea diurezei și la un efect antihipertensiv. În studiile clinice de fază II și III, utilizarea indapamidei ca monoterapie în doze care nu au determinat un efect diuretic pronunțat a determinat un efect antihipertensiv de 24 de ore.

Activitatea antihipertensivă a indapamidei duce la o îmbunătățire a indicelui de elasticitate al arterelor mari și la o scădere a rezistenței periferice și arteriolare totale.
Indapamida reduce hipertrofia ventriculară stângă.

La anumite doze, efectul terapeutic optim al tiazidelor și diureticelor de tip tiazidic este atins, cu toate acestea, cu o creștere suplimentară a dozei, frecvența reacțiilor adverse crește. Astfel, doza nu trebuie crescută dacă nu se obține un efect terapeutic la utilizarea medicamentului în dozele terapeutice recomandate.

În studiile pe termen scurt, mediu și lung la pacienții cu hipertensiune arterială, s-a demonstrat că indapamida:
nu afectează metabolismul lipidic, inclusiv concentrația de trigliceride, colesterol, lipoproteine cu densitate mică și mare.
nu afectează metabolismul carbohidraților, inclusiv la pacienții cu diabet.
Lisinopril
Este un inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei ACE, care suprimă conversia angiotensinei I în angiotensină II. O scădere a concentrației de angiotensină II duce la o scădere directă a secreției de aldosteron. Lisinoprilul inhibă degradarea bradikininei și crește sinteza prostaglandinelor. Reduce rezistența vasculară periferică totală, tensiunea arterială, preîncărcare și presiunea capilară pulmonară.
La pacienții cu insuficiență cardiacă cronică, lisinoprilul crește volumul sanguin pe minut și crește toleranța miocardică la stres. Dilată arterele mai mult decât venele. Unele efecte sunt explicate prin efectele asupra sistemelor reninangiotensinei tisulare. Cu utilizarea pe termen lung, hipertrofia miocardului și a pereților arterelor rezistive scade.
Lisinoprilul îmbunătățește alimentarea cu sânge a miocardului ischemic.
La pacienţii cu insuficienţă cardiacă cronică, inhibitorii ECA măresc speranţa de viaţă; la pacienții cu antecedente de infarct miocardic fără manifestări clinice de insuficiență cardiacă, lisinoprilul încetinește progresia disfuncției ventriculare stângi.
Lisinoprilul începe să acționeze în decurs de 1 oră după administrarea orală. Efectul maxim este atins în 6-7 ore; efectul durează 24 de ore.
La pacienții cu hipertensiune arterială, efectul apare în primele zile după începerea tratamentului; un efect stabil apare în decurs de 1-2 luni de la tratament. Nu au fost înregistrate cazuri de creștere pronunțată a tensiunii arteriale (TA) după întreruperea bruscă a medicamentului. Lisinoprilul reduce atât tensiunea arterială, cât și albuminuria.
La pacienții cu hiperglicemie, lisinoprilul ajută la restabilirea funcției endoteliale glomerulare afectate.
La pacienţii cu diabet zaharat, lisinoprilul nu are efect asupra concentraţiilor plasmatice de glucoză; administrarea medicamentului nu este asociată cu un risc crescut de hipoglicemie.

2. Pentru ce se utilizează Diroton Plus

-hipertensiune arterială esențială (pacienți care necesită terapie combinată).

3. Contraindicații

-hipersensibilitate la lisinopril sau la alți inhibitori ECA;
-hipersensibilitate la Indapamidă sau la alți derivați de sulfonamidă;
-hipersensibilitate la excipienți ai medicamentului;
-antecedente de angioedem, inclusiv angioedem asociat cu utilizarea inhibitorilor ECA;
-angioedem ereditar sau idiopatic;
-insuficiență renală severă (clearance-ul creatininei<30 ml / min);
-encefalopatie hepatică sau disfuncție hepatică severă;
-hipokaliemie;
-utilizarea concomitentă a DirotonPlus și a medicamentelor care conțin aliskiren la pacienții cu diabet zaharat sau insuficiență renală moderată sau severă (RFG< 60 ml/min și 1,73 m2 suprafață corporală);
-utilizarea concomitentă cu antagoniști ai receptorilor angiotensinei II (ARA II) la pacienții cu nefropatie diabetică);
-utilizarea concomitentă cu inhibitori neutri ai endopeptidazei (de exemplu, cu medicamente care conțin sacubitril) din cauza unui risc ridicat de angioedem;
-sarcina;
-alăptarea;
-sub 18 ani (eficacitatea și siguranța nu au fost stabilite);
-intoleranță la lactoză, galactozemie, sindrom de malabsorbție la glucoză și -galactoză.
Cu prudență

Stenoză aortică, cardiomiopatie obstructivă hipertrofică, boli cerebrovasculare (inclusiv insuficiență circulatorie cerebrală), boli coronariene, insuficiență coronariană, boli sistemice autoimune severe ale țesutului conjunctiv (inclusiv lupus eritematos sistemic, sclerodermie), mielosupresie, diabet zaharat, hiperkaliemie, stenoză bilaterală a arterei renale, stenoză a arterei renale la pacienții cu un singur rinichi, afecțiune după transplant rinichi, insuficiență renală, azotemie, aldosteronism primar, dietă cu restricție de sare, afecțiuni, asociat cu o scădere a BCC (inclusiv vărsături și diaree), pacienți vârstnici, insuficiență hepatică.

Pacienții care primesc terapie combinată cu alte medicamente antiaritmice și medicamente care pot determina prelungirea intervalului QT, precum și tahicardie ventriculară polimorfă de tip piruetă (vezi secțiunea "interacțiune medicamentoasă"); utilizarea simultană cu medicamente care conțin aliskiren sau ARA II (risc crescut de hipotensiune arterială, hiperkaliemie și insuficiență renală cu dublă blocare a RAAS); tulburări ale echilibrului apă-electrolitic; prelungirea intervalului QT pe ECG; hemodializa folosind membrane cu flux mare sau desensibilizare înainte de procedura de afereză LDL; concentrație mare de acid uric în serul sanguin; hiperparatiroidism; la pacienții negri; sportivi (posibilă reacție pozitivă în timpul controlului dopajului).

4. Diroton Plus cu alte medicamente

Interacțiunea cu indapamida

Combinație nedorită de medicamente

Preparate cu litiu

Cu utilizarea combinată a preparatelor de indapamidă și litiu, precum și cu o dietă fără sare, este posibilă creșterea conținutului de litiu în plasma sanguină prin reducerea excreției, ceea ce duce la intoxicație. Dacă este necesar, este posibilă utilizarea combinată a diureticelor cu preparate de litiu, cu toate acestea, este necesar să selectați cu atenție doza de medicamente și să monitorizați în mod regulat conținutul de litiu din plasma sanguină. 

O combinație de medicamente care necesită o atenție specială

Medicamente care pot provoca tahicardie ventriculară polimorfă de tip piruetă:

Medicamente antiaritmice clasa IA (chinidină, hidrochinidină, disopiramidă);
Medicamente antiaritmice clasa III (amiodaronă, sotalol, dofetilidă, ibutilidă);
unele neuroleptice: fenotiazine (clorpromazină, ciamemazină, levomepromazină, tioridazină, trifluoperazină), benzamide( amisulpridă, sulpiridă, sultoprid, tiaprid), butirofenone (droperidol, haloperidol) ;
Altele: bepridil, cisapridă, difemanil, eritromicină (IV), halofantrină, misolastină, pentamidină, sparfloxacină, moxifloxacină, astemizol, vincamină (IV).
Risc crescut de aritmii ventriculare, în special aritmii cardiace de tip "piruetă" (factorul de risc este hipokaliemia).

Este prezentată determinarea conținutului de potasiu în plasma sanguină și, dacă este necesar, corectarea acestuia înainte de începerea utilizării combinate a indapamidei și a medicamentelor de mai sus. Este necesar să se monitorizeze starea clinică a pacientului, conținutul de electroliți din plasma sanguină și ECG.

Pacienții cu hipokaliemie trebuie să ia medicamente care nu provoacă tahicardie ventriculară polimorfă de tip piruetă.

AINS (cu utilizare sistemică), inclusiv inhibitori selectivi ai COX-2, salicilați în doze mari (3 g / zi)

Este posibil să se reducă efectul antihipertensiv al indapamidei.

Cu pierderi semnificative de lichide, se poate dezvolta insuficiență renală acută (datorită scăderii filtrării glomerulare). Este prezentată înlocuirea pierderii de lichide și monitorizarea atentă a funcției renale la începutul tratamentului.

Inhibitori ai ECA

Utilizarea inhibitorilor ECA la pacienții cu niveluri reduse de sodiu în plasma sanguină (în special la pacienții cu stenoză a arterei renale) este asociată cu riscul de hipotensiune arterială bruscă și/ sau insuficiență renală acută. Sunt prezentați pacienții cu hipertensiune arterială și o posibilă scădere a conținutului de sodiu din plasma sanguină datorită numirii diureticelor:

retragerea diureticelor cu trei zile înainte de numirea inhibitorilor ECA. În viitor, dacă este necesar, este posibil să se reia administrarea unui diuretic care nu economisește potasiu.;
sau începeți terapia cu un inhibitor ECA în doze mici, cu o creștere treptată a dozei, dacă este necesar.

5. Doze și mod de administrare

În interior, indiferent de masă.

De regulă, medicamentele combinate cu doză fixă nu trebuie utilizate pentru terapia inițială. DirotonPlus este prescris pacienților adulți care au obținut un control adecvat al hipertensiunii arteriale în timp ce iau lisinopril și indapamidă, pe care pacientul le ia simultan în aceleași doze ca în medicamentul combinat.

Doza recomandată este de 1 capsulă / zi, de preferință dimineața, la aceeași oră în fiecare zi. Doza zilnică maximă este de 1 capsulă.

Dacă hipotensiunea arterială simptomatică se dezvoltă la începutul tratamentului cu Diroton Motorum Plus, pacientul trebuie să se întindă pe spate, să nu mai ia medicamentul și să consulte un medic. Hipotensiunea arterială tranzitorie nu necesită, de obicei, întreruperea medicamentului, cu toate acestea, trebuie evaluată necesitatea reducerii dozei.

Dacă este necesară ajustarea dozei, medicamentele indapamidă și lisinopril trebuie utilizate separat.

Sărind peste consumul de droguri. Dacă pacientul a uitat să ia o capsulă de DirotonPlus, următoarea doză trebuie luată la ora obișnuită. Nu luați două capsule în același timp pentru a compensa o doză omisă.

Grupuri speciale de pacienți

Pacienți cu insuficiență renală. În timpul terapiei cu DirotonPlus, este necesară monitorizarea funcției renale, precum și a conținutului de potasiu și sodiu în plasma sanguină. Dacă funcția renală se deteriorează, DirotonPlus trebuie întrerupt și înlocuit cu medicamente selectate individual.

Copii și adolescenți sub 18 ani. Siguranța și eficacitatea DirotonPlus la copii și adolescenți nu au fost stabilite.

Pacienți vârstnici (peste 65 de ani). Acest medicament trebuie utilizat cu precauție la pacienții vârstnici. Este necesar să se monitorizeze concentrația creatininei în plasma sanguină și să se evalueze conformitatea acesteia cu vârsta, greutatea corporală și sexul.

6. Reacții adverse posibile

Frecvența reacțiilor adverse este prezentată separat pentru lisinopril și indapamidă. Următoarele reacții adverse la medicament au fost raportate în cazul utilizării izolate a lisinoprilului și indapamidei.

Determinarea frecvenței reacțiilor adverse la medicament: foarte des - 1/10 prescripții (10%), adesea - 1/100 prescripții (1% și <10%), rar - 1/1000 prescripții (0,1% și <1%), rar - 1/10 000 prescripții (0,01% și <0,1%), foarte rar - mai puțin de 1/10.000 numiri (<0,01%), frecvență necunoscută (frecvența nu poate fi estimată pe baza datelor disponibile).

În cadrul fiecărui grup de frecvență, reacțiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a severității.

Legate de indapamidă

Cele mai frecvente reacții adverse raportate au fost reacțiile de hipersensibilitate, în principal dermatologice, la pacienții cu predispoziție la reacții alergice și astmatice, precum și erupția papulară maculară. Majoritatea reacțiilor adverse (modificări de laborator și clinice) sunt dependente de doză.

Din sânge și sistemul limfatic: foarte rar - trombocitopenie, leucopenie, agranulocitoză, anemie aplastică, anemie hemolitică.

Din partea metabolismului și a nutriției: foarte rar - hipercalcemie; frecvență necunoscută - scăderea concentrației de potasiu și dezvoltarea hipokaliemiei, în special semnificativă pentru pacienții cu risc, hiponatremie (vezi secțiunea "Instrucțiuni speciale").

Din sistemul nervos: rareori-oboseală, cefalee, parestezie, vertij; frecvență necunoscută - leșin.

Din partea organului vizual: frecvența este necunoscută - tulburări vizuale (inclusiv diplopie), miopie, vedere încețoșată, revărsat coroidal (vezi secțiunea "Instrucțiuni speciale").

Din inimă: foarte rar - aritmie; frecvență necunoscută - tahicardie ventriculară de tip "piruetă" (potențial fatală) (Vezi secțiunile "interacțiune medicamentoasă" și "instrucțiuni speciale").

Tulburări vasculare: foarte rar - hipotensiune arterială severă.

Din tractul gastro - intestinal: rar - vărsături; rareori - greață, constipație, gură uscată; foarte rar-pancreatită.

Din ficat și tractul biliar: foarte rar - afectarea funcției hepatice; frecvență necunoscută - în caz de insuficiență hepatică, se poate dezvolta encefalopatie hepatică (vezi "contraindicații" și "instrucțiuni speciale"); hepatită.

Din piele și țesuturile subcutanate: adesea - reacții de hipersensibilitate, erupție maculopapulară; rar - purpură; foarte rar - angioedem, urticarie, necroliză epidermică toxică, sindrom Stevens-Johnson; frecvență necunoscută - posibilă deteriorare la pacienții cu lupus eritematos sistemic acut, fotosensibilitate (vezi secțiunea "Instrucțiuni speciale").

Din rinichi și tractul urinar: foarte rar - insuficiență renală.

Date de laborator și instrumentale: frecvență necunoscută-prelungirea intervalului QT pe ECG (vezi secțiunea "Instrucțiuni speciale"); concentrație crescută de acid uric și glucoză, activitate crescută a enzimelor hepatice.

În studiile clinice, 10% dintre pacienți au avut hipokaliemie (conținut de potasiu plasmatic mai mic de 3, 4 mmol/L) și 4% dintre pacienți au avut 3, 2 mmol/l după 4-6 săptămâni de tratament. După 12 săptămâni, conținutul de potasiu din plasma sanguină a scăzut cu o medie de 0,23 mmol/l.

Legate de lisinopril

Cele mai frecvente reacții adverse includ amețeli, cefalee, oboseală, diaree, tuse uscată și greață.

Din sânge și sistemul limfatic: rareori - scăderea hemoglobinei și hematocritului; foarte rar - suprimarea hematopoiezei măduvei osoase, leucopenie, neutropenie, agranulocitoză, trombocitopenie, anemie, anemie hemolitică, limfadenopatie.

Din sistemul imunitar: foarte rar - tulburări autoimune.

Din sistemul endocrin: rareori-sindromul secreției inadecvate a hormonului antidiuretic.

Din partea metabolismului și a nutriției: foarte rar - hipoglicemie.

Tulburări psihice: rar-labilitate emoțională, tulburări de somn, halucinații; rareori - confuzie; frecvență necunoscută - depresie.

Din sistemul nervos: adesea-amețeli, cefalee; rar - parestezii, tulburări de gust, vertij; rar - parosmie (simțul mirosului afectat); frecvență necunoscută - leșin.

Din inimă: rareori-palpitații, infarct miocardic (datorită scăderii semnificative a tensiunii arteriale la grupurile de pacienți cu risc ridicat), tahicardie.

Tulburări vasculare: adesea-hipotensiune ortostatică și simptome conexe; rareori - accident cerebrovascular acut (datorită scăderii semnificative a tensiunii arteriale la grupurile de pacienți cu risc ridicat), sindromul Raynaud.

Din sistemul respirator, organele toracice și mediastinul: adesea - tuse; rar - rinită; foarte rar - bronhospasm, alveolită alergică, pneumonie eozinofilă, sinuzită.

Din tractul gastro - intestinal: adesea - diaree, vărsături; rareori - dispepsie, dureri abdominale, greață; rar - gură uscată; foarte rar-pancreatită, angioedem intestinal.

Din ficat și tractul biliar: foarte rar-celule hepatice și hepatită colestatică, icter, insuficiență hepatică.

Din piele și țesuturile subcutanate: rar-prurit, erupție cutanată; rar-hipersensibilitate/angioedem (angioedem al feței, extremităților, buzelor, limbii, corzilor vocale și/sau laringelui), urticarie, alopecie, psoriazis; foarte rar - eritem multiform, necroliză epidermică toxică, sindrom Stevens-Johnson, pemfig vulgar, transpirație, limfadenoză benignă a pielii* (* — a fost raportat un complex de simptome care poate include unul sau mai multe dintre următoarele simptome: febră, vasculită, mialgie, artralgie/artrită, reacție pozitivă la anticorpi antinucleari (ANA), ESR crescut, eozinofilie și leucocitoză, erupție cutanată, fotosensibilizare sau alte modificări ale pielii).

Din rinichi și tractul urinar: adesea - afectarea funcției renale; rareori - insuficiență renală acută, uremie; foarte rar-oligurie, anurie.

Din organele genitale și din sân: rareori - scăderea potenței; rareori - ginecomastie.

Tulburări frecvente: rar-oboseală crescută, astenie.

Date de laborator și instrumentale: rareori-hiperkaliemie, activitate crescută a enzimelor hepatice, concentrație crescută de creatinină și uree; rareori - hiperbilirubinemie, hiponatremie.

7. Condiții de păstrare

Capsulele 1,5 mg + 10 mg și capsulele 1,5 mg + 20 mg trebuie păstrate la neîndemâna copiilor la o temperatură care nu depășește 30 de grade C; termenul de valabilitate este de 3 ani.